Infiltrații la balcon, terasă sau tavanul de la ultimul etaj: cum afli sursa și cine plătește?
Cum deosebești infiltrația de condens, de unde poate veni apa la ultimul etaj sau sub balcon, cum se localizează sursa și cui ceri remedierea.
Răspunsul scurt
Sursa unei infiltrații se stabilește din poziția și forma zonei umede, din momentul apariției, de regulă după ploaie, și din măsurători: umidometru pe o rețea de puncte și termografie. Cele mai frecvente cauze sunt hidroizolația terasei întreruptă la atic, gurile de scurgere și racordul ușii de balcon. Remedierea se cere dezvoltatorului; pentru terasa comună, de regulă prin asociație.
Cu ce se măsoară
- Cameră termografică
- Higrometru și umidometru de contact
- Endoscop pentru inspecția gurilor de scurgere și a golurilor
- Nivelă laser pentru verificarea pantelor
- Lanternă LED pentru lumină razantă
- Aparat foto cu marcaje de poziție și dată
Sursa unei infiltrații nu se ghicește după pata de pe tavan. Se stabilește din trei informații puse împreună: unde apare zona umedă și ce formă are, când apare, de regulă după ploaie sau după topirea zăpezii, și ce arată măsurătorile, adică umiditatea din material pe o rețea de puncte și imaginea termografică. La apartamentele de la ultimul etaj, cea mai frecventă cauză este hidroizolația terasei, mai ales la racordul cu aticul, la gurile de scurgere și la trecerile prin terasă. Sub balcoane și terase private, cauza ține de obicei de pantă, de hidroizolația de sub placaj și de racordul ușii de balcon. Remedierea unui defect de execuție se cere dezvoltatorului, iar pentru terasa comună a blocului, de regulă prin asociația de proprietari.
Este infiltrație sau condens?
Primul lucru de stabilit este dacă apa vine din afară sau se formează în interior. Condensul apare pe suprafețele reci, iarna, în colțuri și pe conturul plăcii sau al tâmplăriei, și are de regulă o formă regulată, care urmărește zona rece. Infiltrația apare după ploaie sau după topirea zăpezii, are contur neregulat, adesea cu margini mai închise la culoare, și poate apărea și vara. Mai multe despre această diferență găsești în materialul despre pata umedă din colțul camerei.
Distincția contează pentru că fiecare are alt responsabil și altă remediere. Condensul poate ține de o punte termică, adică de execuție, dar și de ventilare, adică de folosire. Infiltrația ține aproape întotdeauna de execuție.
De unde poate veni apa?
| Unde apare zona umedă | Sursa probabilă | Ce se verifică |
|---|---|---|
| Tavanul de la ultimul etaj, lângă peretele exterior | Racordul hidroizolației terasei cu aticul | Starea racordului, întoarcerea hidroizolației pe atic, glafurile aticului |
| Tavanul de la ultimul etaj, în mijlocul camerei | Hidroizolație străpunsă, o gură de scurgere sau o trecere prin terasă | Poziția gurilor de scurgere și a trecerilor, pantele terasei |
| Tavanul de sub balconul vecinului de deasupra | Hidroizolația balconului de deasupra sau racordul lui cu fațada | Placajul și pantele balconului de deasupra, picurătorul |
| Peretele de sub ușa de balcon, la pardoseală | Racordul pragului ușii de balcon | Pragul, etanșarea tocului, panta balconului spre exterior |
| Pardoseala terasei proprii, cu plăci umflate sau desprinse | Lipsa hidroizolației sub placaj sau pantă insuficientă | Percuție pe placaj, panta, scurgerea apei |
| Peretele exterior, în dreptul unei ferestre | Glaful exterior fără pantă sau fără picurător, etanșare deficitară | Glaful, racordul tocului cu peretele |
Cum se localizează sursa, concret?
Localizarea începe cu măsurarea umidității pe o rețea de puncte, cu umidometrul de contact, ca să se delimiteze zona umedă reală, care este de regulă mai mare decât pata vizibilă. Apoi urmează termografia: zonele umede se răcesc prin evaporare și apar diferit pe imaginea în infraroșu, iar forma lor arată adesea direcția din care vine apa. Detectarea umidității combină cele două metode, iar analiza termografică completează imaginea, mai ales pe suprafețele mari.
Unde accesul este posibil, se verifică și sursa din exterior: terasa, cu gurile de scurgere, pantele, racordurile la atic și trecerile prin terasă, sau balconul, cu pantele, placajul, picurătorul și pragul ușii. Gurile de scurgere se inspectează cu endoscopul, pentru că o gură înfundată cu resturi de materiale ține apa pe terasă și o împinge în punctele slabe ale hidroizolației.
Cel mai clar diagnostic se obține după o ploaie. Dacă inspecția se face pe vreme uscată, măsurătorile se repetă după următoarea ploaie, ca să se vadă evoluția.
Care sunt cele mai frecvente greșeli de execuție?
La terase, greșeala cea mai frecventă este racordul hidroizolației cu aticul: membrana nu este întoarsă suficient pe verticală sau nu este protejată la partea superioară, iar apa intră pe la capătul ei. Urmează gurile de scurgere montate fără racord etanș la membrană, pantele insuficiente, care lasă apa să stagneze, și trecerile prin terasă, cum sunt ventilațiile sau suporturile echipamentelor, tratate neglijent.
La balcoane și terase private, greșelile tipice sunt placajul montat fără hidroizolație dedesubt, panta spre fațadă în loc de spre exterior, lipsa picurătorului la marginea plăcii și pragul ușii de balcon fără o etanșare continuă. Plăcile care sună a gol la percuție pe o terasă sunt adesea primul semn că apa a ajuns deja sub placaj.
Cine plătește remedierea?
Pentru un defect de execuție, dezvoltatorul, în baza contractului tău cu el. Terasa blocului este însă parte comună, așa că reclamația pentru hidroizolația terasei se face de regulă prin asociația de proprietari, iar tu reclami, în paralel, efectul din apartamentul tău: tavanul, zugrăveala, parchetul. Pentru un balcon privat, al tău sau al vecinului de deasupra, lucrurile depind de cauză: un defect de execuție rămâne al dezvoltatorului, dar o lucrare făcută ulterior de un proprietar, de exemplu un placaj nou montat fără hidroizolație, este responsabilitatea celui care a făcut-o.
Cauza tehnică decide cine răspunde, iar o notificare trimisă destinatarului greșit pierde doar timp, în care apa continuă să intre. Tocmai de aceea localizarea sursei, documentată cu măsurători și termografie, contează mai mult decât pata în sine.
Ce fac imediat ce observ infiltrația?
Fotografiezi zona, cu dată, și notezi când a apărut și după ce ploaie. Protejezi mobilierul și pardoseala. Nu zugrăvești și nu tratezi pata până la constatare, pentru că îți ștergi dovezile, iar pata revine oricum la următoarea ploaie dacă sursa nu este eliminată. Anunți în scris dezvoltatorul și, dacă este vorba de terasa comună, asociația de proprietari, cu fotografiile atașate. Apoi programezi o verificare care să stabilească sursa, cât timp urmele sunt proaspete.
Dacă infiltrația afectează și instalația electrică, de exemplu apa ajunge la o doză sau la un corp de iluminat din tavan, oprește circuitul respectiv din tablou până la verificare. Apa și curentul nu se amestecă, iar un scurtcircuit transformă o problemă de hidroizolație într-una de siguranță.
De ce merită verificată terasa înainte de predare?
Pentru că o infiltrație prin terasă nu se vede la predare, dacă nu a plouat recent. Se văd însă semnele care o anunță: pante greșite, guri de scurgere înfundate, racorduri neterminate la atic, plăci care sună a gol pe terasa privată, umiditate ridicată deja măsurabilă în tavanul de la ultimul etaj. Consemnate la predare, ele se remediază pe cheltuiala dezvoltatorului, înainte ca apa să ajungă în finisajele tale.
Cât costă verificarea și când o programez?
Pentru infiltrații, recomandarea este pachetul Basic, care include termografia: de la 1.999 lei (sub 50 m² utili) până la 3.099 lei (peste 150 m² utili) pentru un apartament; pentru case, de la 2.799 lei (sub 100 m² utili) până la 3.899 lei (peste 250 m² utili). Dacă vrei și o estimare a costului remedierii, pachetul Premium, cu deviz estimativ, costă între 4.199 și 5.299 lei pentru apartamente. Sumele sunt totale, fără costuri de deplasare în București și Ilfov, iar raportul vine în 24 de ore.
Programează verificarea cât mai aproape de o ploaie și înainte de orice reparație. Prețul exact îl vezi în calculatorul de ofertă.
Reglementări citate în acest material
| Act sau normativ | Ce prevede, pe scurt | Stare la verificare |
|---|
Legislația din construcții se modifică. Fiecare act este verificat la data indicată. Dacă găsiți o referință depășită, scrieți-ne și o corectăm.
Citiți și
-
Articol
Cum folosești raportul de inspecție în negocierea cu dezvoltatorul sau cu vânzătorul?
Cum transformi lista de defecte în remedieri, compensații sau argumente de preț, diferit la un apartament nou și la unul de pe piața secundară.
-
Articol
Care sunt cele mai frecvente defecte găsite la predarea apartamentelor noi?
Cele cinci defecte pe care le găsim cel mai des la predarea apartamentelor noi, de ce apar, cum se descoperă și ce ceri dezvoltatorului pentru fiecare.
-
Articol
Apartament nou sau vechi în 2026: ce riscuri tehnice are fiecare și cum le verifici?
Riscurile tehnice tipice ale unui apartament nou și ale unuia vechi, pe ce se concentrează verificarea în fiecare caz și ce pachet de inspecție se potrivește.