Pardoseala sună a gol când calc pe ea. Este un defect care se remediază?

Pardoseala care sună a gol nu este o chestiune de gust sau de acustică. Este semnul că stratul de finisaj, șapa de sub el sau ambele nu mai sunt lipite de suport pe toată suprafața. În marea majoritate a situațiilor este un defect care se remediază, iar remedierea se cere dezvoltatorului înainte de semnarea procesului verbal de predare-primire. Ce contează nu este zgomotul în sine, ci unde apare, pe ce suprafață și la ce tip de pardoseală. O placă de gresie desprinsă lângă ușa de la baie și o zonă de câțiva metri pătrați de șapă desprinsă din placa de beton sunt două probleme complet diferite, deși sună aproape la fel sub talpă.

De ce sună pardoseala a gol?

Sunetul de gol înseamnă aer între două straturi care ar fi trebuit să fie lipite. Cauzele diferă în funcție de tipul de pardoseală, iar identificarea corectă a cauzei decide ce remediere are sens.

La gresie, piatră naturală sau plăci de mari dimensiuni, cea mai frecventă cauză este aplicarea adezivului în puncte (pe mămăligi), în loc de întindere completă cu gletiera dințată și presarea plăcii. Se economisește material și timp, placa stă bine la început, dar între punctele de adeziv rămâne aer. Urmează suportul prăfuit sau neamorsat, pe care adezivul nu aderă, și depășirea timpului deschis al adezivului, adică poziționarea plăcii după ce mortarul a început deja să facă peliculă la suprafață. La plăcile mari, montate în încăperi cu variații mari de temperatură, se adaugă lipsa rosturilor de dilatare.

La nivelul șapei, desprinderea de placa de beton apare când șapa aderentă a fost turnată pe un suport necurățat sau neamorsat, când s-a uscat prea repede, sau când contracția a dus la fisuri și la ridicarea marginilor. Aici sunetul este mai surd și se aude pe suprafețe mai mari, nu pe o singură placă.

Grosimea și umiditatea pe care trebuie să le aibă șapa înainte de montarea pardoselii, precum și metodele de măsurare, sunt tratate în materialul despre grosimea și umiditatea șapei înainte de parchet.

Există și situații în care sunetul de gol este normal, nu un defect. Șapa flotantă turnată peste un strat de polistiren sau peste vată minerală, folosită pentru izolare fonică între etaje, sună diferit de o șapă aderentă, pentru că exact asta este rolul ei: să nu fie solidară cu planșeul. La fel, parchetul laminat montat flotant, peste folie, sună întotdeauna mai gol decât un parchet lipit. Ce nu este normal la parchetul flotant este ca podeaua să cedeze vizibil sub greutate sau să pocnească în zone clare, ceea ce indică un suport neplan sau o folie cutată.

Un caz aparte îl reprezintă apartamentele cu încălzire în pardoseală, unde șapa are grosime controlată și conține țevi. Acolo, orice intervenție prin spargere se face numai după localizarea traseelor, altfel o remediere de estetică se transformă într-o avarie de instalație.

Cum se verifică corect, nu doar cu piciorul?

Metoda standard este percuția. Se bate sistematic suprafața cu un ciocan mic de percuție sau cu o bilă metalică montată pe tijă, care se plimbă pe pardoseală și schimbă sunetul instantaneu când trece peste o zonă desprinsă. La gresie se bate fiecare placă în centru și în cele patru colțuri, pentru că desprinderile parțiale apar cel mai des pe colț. La șapă se parcurge întreaga suprafață pe o grilă regulată.

Zonele care sună a gol se marchează pe loc cu cretă, se numerotează și se fotografiază cu un reper fix în cadru, ca să se poată regăsi ulterior pe plan. Fără această cartare, discuția cu dezvoltatorul rămâne la nivelul de „sună undeva pe hol", iar constatarea nu este verificabilă de nimeni.

În paralel se verifică și restul parametrilor pardoselii, pentru că desprinderile vin adesea la pachet cu alte abateri: planeitatea cu dreptarul de 2 m și cu nivela laser, denivelările între plăci adiacente, lățimea și uniformitatea rosturilor, existența rosturilor perimetrale acoperite de plintă, precum și umiditatea suportului. O șapă încă umedă sub un parchet deja montat este un motiv în sine de refuz, verificabil cu un umidometru de contact. Acolo unde există încălzire în pardoseală, traseele se pun în evidență cu camera termografică înainte de orice propunere de spargere locală. Toate aceste verificări intră în mod curent în controlul arhitectural și de finisaje al unei inspecții la recepție.

Ce pot cere concret la remediere și ce nu?

Se poate cere, în mod rezonabil: desfacerea și refacerea zonelor identificate ca desprinse, tratarea cauzei și nu doar a simptomului, adică amorsarea suportului și aplicarea completă a adezivului, folosirea de material din același lot sau, dacă lotul s-a epuizat, acordul scris asupra unei alternative, refacerea rosturilor și a plintelor afectate de intervenție, curățenia și evacuarea molozului, precum și un termen clar de execuție, urmat de o reverificare. Dacă suprafața afectată dintr-o cameră este mare sau dacă peticirea ar lăsa o pardoseală vizibil neuniformă, se poate cere refacerea pardoselii pe întreaga încăpere, ca unitate vizuală.

Nu se poate cere, în schimb, ca o șapă flotantă să sune la fel ca una aderentă, pentru că nu asta este alcătuirea ei. Nu se poate cere înlocuirea pardoselii din tot apartamentul pentru două plăci desprinse pe hol. Nu se poate cere o identitate perfectă de nuanță între loturi diferite de material ceramic sau de lemn, deși diferența vizibilă într-o cameră rămâne un motiv legitim de discuție. Și nu se poate cere, în general, despăgubire în bani în locul remedierii, decât dacă acest lucru este prevăzut în contract sau acceptat în scris de ambele părți.

Injectarea cu rășini pe sub placa ceramică este folosită ca soluție de reparație acolo unde desprinderea este limitată și placa nu este fisurată. Nu este o soluție universală și nu înlocuiește refacerea acolo unde problema este la nivelul șapei.

Cum se scrie în procesul verbal ca să conteze?

O observație de tipul „pardoseala sună a gol" nu obligă pe nimeni la nimic. Formularea utilă conține încăperea, poziția, întinderea și cerința: „Living, zona dinspre fereastră, aproximativ 2 m² de gresie desprinsă de suport, confirmată prin percuție, marcată pe planul anexat și fotografiată. Se solicită refacerea pardoselii pe zona afectată, cu tratarea suportului." Se atașează fotografiile și planul cu marcaje, se numerotează observațiile și se stabilește un termen. Formulările de tipul „se va analiza" sau „se va remedia în perioada de garanție", fără termen, transformă o obligație într-o intenție.

Merită reținută și distincția între cele două momente care se confundă frecvent. Recepția la terminarea lucrărilor, reglementată prin HG nr. 273/1994, se face între investitor și executant și privește lucrarea în ansamblu. Predarea-primirea apartamentului este un act contractual între dezvoltator și cumpărător, iar lista ta de observații acolo intră.

Ce fac dacă am semnat deja predarea?

Se trimite o notificare scrisă către dezvoltator, cu descrierea defectului, fotografii, data constatării și solicitarea de remediere, transmisă astfel încât să existe dovada comunicării. Un raport de inspecție tehnică independentă, cu zonele cartate și cu cauza probabilă documentată, schimbă tonul discuției, pentru că mută conversația de la percepție la constatare. Termenele de garanție pentru lucrările de construcții au fost modificate prin Legea 169/2026, Codul amenajării teritoriului și construcțiilor, așa că termenul aplicabil se verifică pe actul în vigoare și pe contractul tău, nu se presupune din ce se știa înainte.

Cât costă verificarea pardoselilor și când o programez?

Verificarea pardoselilor nu se contractează separat, face parte din inspecția apartamentului. Pentru recepția de la dezvoltator, pachetul de snagging costă de la 1.399 lei (sub 50 m² utili) până la 2.499 lei (peste 150 m² utili) pentru un apartament. Pentru o achiziție, pachetul Basic, care include și analiza termografică, costă între 1.999 și 3.099 lei, în funcție de suprafața utilă. Dacă ai nevoie de raport în 3 ore în loc de 24, suplimentul de urgență este 700 lei. În București și Ilfov nu se percep costuri de deplasare. Când problema este extinsă și vrei să știi cât costă efectiv refacerea, se poate solicita un deviz estimativ cu liste de cantități, util atât în negocierea cu dezvoltatorul, cât și în bugetarea propriei intervenții.

Momentul ideal al verificării este înainte de semnarea procesului verbal de predare-primire, când apartamentul este gol și pardoseala se poate parcurge integral. După ce intră mobila, jumătate din suprafață devine inaccesibilă, iar zonele de sub dulapuri și de sub pat sunt exact acelea unde nimeni nu a verificat nimic.